De ce-i frumoasă iubirea

Nu ne-am înțeles niciodată

despre iubire vorbind,

la fel cum vara și iarna

nu se înțeleg vreodată,

tu negându-i puritatea,

eu dărnicia lăudându-i.

Iubirea e o doar o idee,

iar fericirea nu există, spuneai

deși, privindu-te în ochi,

îi lăsai repede-n pământ

ferindu-te să privești într-ai mei

să nu observ

că nici tu nu crezi asta.

Ascunzând sentimentele,

păzindu-le bine de tine,

te-ai acoperit de uitare

dispărând din lume,

iar iubirea te-a uitat și ea.

Numai mie

îmi pare așa de firesc

să te expui iubirii fără să-ți pese,

să te dăruiești ei nepierzând ceva

să te identifici celuilalt

până nu mai știi cine-i unul.

Numai eu mai trăiesc

risipind pretutindeni iubire,

iar tu - cine știe?