ziua de azi mi-a pus ironică primăvara în brațe,
de parcă m-aș pricepe ce să-mi croiesc din ea,
ușor amețită, ușor bucuroasă, complet nepricepută,
îi plisez clipele bogate, ca unei fuste din catifea.
primăvara asta pândește de mult să mă schimbe,
răscolindu-mi zilele într-un mod cu totul nou,
cum să-i pricep gândurile când nimic nu-mi vestește
că pot primi, din senin, înc-o șansă cadou?
primăvara de azi sugerează începuturi bogate,
emoții colorate ițindu-i-se din toate tainițele,
un lucru mi-e neclar, și nimeni nu-mi spune
cum poți să cânți purtându-ți pe umeri tristețele?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu