Drăgaică

o nalbă roz mi-a crescut la fereastră vara

dăruindu-mă cu o ploaie repezită

în noaptea când iubirea

începuse a se înfiripa pe Pământ.

vestitoare, premergătoare iubirea

alungătoare a legii

ochiului pentru ochi și-a dintelui pentru dinte

a lăsat curată doar lumina

să vestească ea

calea, adevărul și viața

la doar câteva zile

după ce vara cea mare și înaltă

se născuse.

cum să nu mă-ntreb:

este ea, Vara, iubire?!

este ea, Iubirea, vară?!